Traditiile crestine, sanatate pentru suflet, trup si minte

 In intampinarea Sfintelor Sarbatori de Paste se cuvine, conform traditiei crestine, sa ne curatim sufletul, mintea si trupul prin post si rugaciune. Romania este o tara binecuvantata din punct de vedere religios, avand atat traditii crestine valoroase, cat si oamenii care le inteleg si le apreciaza. Perioada de meditatie, de reflectare asupra sinelui, de indreptare, postul, este farama noastra de recunostinta adusa pentru cel mai mare, dar facut de Divinitate, omenirii.
Prin post ne detoxificam de toxinele acumulate in timpul anului si permitem organismul sa-si recapete energia si buna functionalitate. Prin rugaciune ne curatam mintea de griji si stres, ne deconectam de la cele lumesti si reflectam asupra noastra, ne impacam cu constiinta noastra, ne acceptam soarta. Gasim de cele mai multe ori raspunsurile la intrebarile care ne framanta si ne dam seama de propriile limite.
Spovedania si metaniile ne ajuta sa sporim in rugaciune si sa scapam de pacatele care ne impovareaza sufletele.
Aceasta perioada este ca o baie ce spala toate planurile umane si ne reincarca cu energii pozitive menite sa ne dea puterea de a merge cu usurinta mai departe.
Este o purificare a fiintei , un moment de adevarata trezire spirituala. Cand intelegi lucrurile astfel, nu-ti mai permiti sa ratacesti si sa orbecaiesti la voia intamplarii. Intelegi ca nu-ti urmezi voia ta si nu te mai indreptatesti in ceea ce faci. Traditiile ne tin vii sufleteste si ne redau sanatea mintii si a trupului. O primavara binecuvantata!

Producatori responsabili pentru o viata sanatoasa

O viata sanatoasa incepe cu o alimentatie sanatoasa, iar o alimentatie sanatoasa incepe cu o agricultura pe masura, cu ferme si produse traditionale, ecologice, cu producatori seriosi, orientati spre comercializarea de marfuri de calitate, urmarind satisfacerea nevoilor clientilor, si nu doar profitul imediat.
Fie ca vorbim de cereale, legume, fructe sau plante medicinale, Romania trebuie sa tina cont ca agricultura ecologica este o necesitate si ca produsele rezultate vor avea mare cautare atat in tara, cat si in strainatate.
Apicultura este o resursa importanta si in stransa legatura cu agricultura, calitatea acestei ramuri depinzand de seriozitatea cultivatorilor si de substantele chimice folosite. Pana si detinatorii fermelor de animale, in dorinta de a creste profitul, recurg la metode foarte nocive, care sunt menite sa creasca productia, insa lasa de dorit in privinta calitatii. Din pacate, fenomenul chimizarii s-a extins si a cuprins aproape toate procesele, de la materie prima pana la produsele finite pe care le consumam.
Mi-as dori ca legile din Romania sa urmareasca interesul consumatorilor si sa impuna standarde de calitate, astfel incat sanatatea oamenilor sa nu fie amenintata. Mi-as dori ca procesatorii sa scoata pe piata marfuri eco, cat mai putin chimizate si care sa respecte retetele traditionale de acum 30 de ani.
Romania este o tara cu foarte mult teren agricol, cu un mediu propice cresterii de animale, cu multe lacuri, rauri, plus delta si mare. Avem toate resursele cat sa hranim intreaga Europa si, din pacate, nu suntem in stare sa hranim sanatos cele cateva milioane de locuitori ai acestei tari. Putem scoate pe piata o gama impresionanta de legume, fructe, carnuri, produse apicole si medicinale etc., iar daca piata ofera produse sanatoase, implicit noi ne-am putea bucura de sanatate.
O Romanie sanatoasa presupune o schimbare de mentalitate. Avem nevoie de producatori responsabili, iar noi trebuie sa invatam sa ne alegem hrana astfel incat necesitatile organismului sa nu fie neglijate. Relaxarea, miscarea si alimentatia adecvata sunt cheia unei sanatati de invidiat.

Pariu cu viata

Rasfoind numarul de Martie al revistei UNICA, nu am avut cum sa raman indiferenta citind povestea de viata atat de impresionanta a familiei Poptean.

Intitulat sugestiv ‘Pariu cu viata’, articolul dezvaluieste crancena lupta pe care parintii a purtat-o cu convingerea ca nimic nu le poate sta in cale atunci cand si-au propus sa dea dreptul firesc la viata copilului lor. S-au luptat fara oprire, ani la rand pentru a castiga sanatatea lui Mihai, pentru ca el sa fie un baietel ca oricare altul, cu o copilarie normala. Insa citind articolul mi-am dat seama ca Mihai nu este un baietel ca oricare altul. Mihai este un luptator pentru ca a sfidat moartea, este un curajos pentru ca s-a incapatanat sa supravietuiasca atunci cand nimeni nu-i dadea o sansa, este un norocos pentru ca are parinti atat de minunati, este o bucurie pentru fratele lui si este un exemplu de tarie pentru noi toti. El este dovada ca Dumnezeu raspunde cu minuni acolo unde este credinta, dragoste si speranta. Nici nu vreau sa ma gandesc ce poate fi in sufletul unei mame cand viata fiului ei depinde de un aparat, sau de o substanta, sau de ce nu de un miracol care intarzie sa apara…

Este uimitor cum pentru unii parinti niciun efort nu este prea mare cand este vorba de sanatatea copilului lor, iar altii abandoneaza pur si simplu in strada copii perfect sanatosi, fara a avea remuscari sau mustrari de constiinta.

Unii i-si scot la propriu copii din morti, implorand cerul pentru o sansa la viata, iar altii i-si omoara pruncii, ii lasa de izbeliste, luandu-le dreptul de a avea o copilarie lipsita de griji si de a simti dragostea familiei. Familia Poptean este modelul ideal de familie care respecta cele mai simple definitii: impreuna la bine si la greu;  inainte si numai inainte; dragostea nu are limite.

Multumesc revistei Unica si familiei Poptean ca ne-au impartasit povestea lor. O poveste din care toti putem invata ceva.

Vestitorii primaverii

...eu pur si simplu nu i-am putut ignora.
Vestitorii primaverii impodobesc deja gradinile!

Impreuna pentru Manastirea Cornu

Doresc sa fac un apel la bunavointa celor care au posibilitatea sa dea o mana de ajutor. Deoarece Dacic Cool promoveaza Romania, am convingerea ca impreuna putem pune in miscare lucrurile pentru o Romanie mai buna si mai unita, pentru Romania pe care ne-o dorim!
Panorama orasului Campina vazuta de pe platoul pe care este ridicata Manastirea Cornu te lasa fara grai. De aici de sus ai o imagine de ansamblu care poate nu intamplator te face sa te simti un mic Dumnezeu care priveste cu admiratie propria creatie. Liniste, armonie si frumusete impresionanta, toate sub semnul credintei.

 Avand hramul "Sfantul Ioan Evanghelistul" si "Sfanta Cuvioasa Eufrosina", Manastirea Cornu a fost construita intre anii 2006 si 2008, iar din 2008, viata manastireasca a inceput cu binecuvantarea Preafericitului Parinte Daniel. Cateva maicute marturisesc aici dreapta credinta si dragostea nelimitata catre Dumnezeu, rugandu-se zi si noapte cu nadejdea sporirii duhovnicesti, a apropierii de Dumnezeu, a slujirii pentru toti cei care au atata nevoie. Am gasit aici o manastire micuta, insa primitoare, inconjurata de un ansamblu de chilii. Este un loc linistit, parca potrivit ales pentru rugaciune, un loc in care simplitatea si modestia si-au dat mana. Insa toata minunatia acestui loc este la un pas de prapastie.

Cel mai probabil din cauza defrisarilor care s-au facut in timp, manastirea se confrunta cu o iminenta alunecare de teren, in fata careia se pare ca autoritatile nu au solutii. Pamantul se surpa, iar totul risca sa se prabuseasca sub privirile neputincioase ale maicilor. S-au mutat in alte chilii mai sigure si se roaga neincetat ca sa primeasca ajutor si sa poata salva truda ce s-a facut pana acum. Cand am vazut dezastrul, am ramas fara cuvinte.

Am inteles ca in orice clipa se poate produce nenorocirea. Maica Julieta m-a batut pe umar si mi-a spus ca daca randuieste Bunul Dumnezeu vor primi ajutor la timp si poate va fi evitat dezastrul. Nu am inteles daca spunea asta ca sa ma imbarbateze pe mine sau se imbarbata singura, nedorind sa accepte gandul ca toata munca lor se duce de rapa la propriu. Nu am stiut ce sa-i raspund, ma gandeam doar la ce s-ar putea face. Cine sa intervina? La cine sa apelam? Ce pot face eu ca sa le ajut?
Mi-a spus apoi ca sunt oameni binevoitori, cu resurse si cu relatii, care fac toate eforturile de a mobiliza autoritatile sa intervina si sa ofere cele mai bune solutii pentru a salva "casa lui Dumnezeu". Am vazut povestea prezentata si la televizor, am auzit vorbindu-se de donatii, de proiecte de consolidare si m-am bucurat ca romanii inca mai dau dovada de solidaritate si de credinta.
Sper din suflet ca oamenii sa inteleaga si sa contribuie pentru a ajuta, deoarece in fond acesta este mesajul credintei: sa ne iubim aproapele, iar aproapele nostru poate fi oricine care are nevoie de ajutor. Manastirea Cornu are nevoie de ajutor imediat!  

Romania este si a persoanelor fara adapost

Fenomenul persoanelor fara adapost a devenit pentru Romania o problema extrem de delicata, care solicita o mobilizare imediata daca tinem cont de faptul ca statistica apreciaza un numar de aproximativ 15.000 de indivizi, iar cifrele sunt in crestere. Pierderea locuintelor, neplata datoriilor, escrocheriile, problemele familiale, pierderea locurilor de munca, saracia etc. sunt cauze care fac ca fenomenul sa ia amploare si chiar sa fie scapat de sub control.
Aceste persoane sunt defavorizate din punct de vedere social si medical, iar sansele de integrare in structurile sociale sunt destul de reduse, tinand cont de faptul ca multi nu au nici macar acte de identitate. Ce sa mai vorbim de adaposturi, de sansa obtinerii unui loc de munca, de dreptul la pensie…
Viata pe strada este o arta pe care ei trebuie sa si-o insuseasca rapid pentru a putea face fata. Regulile sunt dure, trebuie sa ai in sange arta de a cersi, de a face negot si la nevoie trebuie sa stii sa furi, sa minti sau sa te bati. Este o continua lupta pentru supravietuire. Apoi confruntarea cu bolile este iarasi o problema, HIV, TBC si multe altele generate de alimentatia proasta, de mizerie, de saracie. Acesta este un tablou sumbru, care trebuie sa dispara in viitor.
Romania trebuie sa dezvolte si sa implementeze programe sociale si medicale care sa asigure sansa de integrare a oamenilor strazii in societate. In primul rand, crearea de adaposturi sociale care sa poata prelua oamenii din strada temporar sau pe termen lung si care sa ofere: consiliere psihologica, consultatii, medicamente, mancare, imbracaminte, scolarizare, educare profesionala etc. De asemenea, integrarea sociala presupune: recunosterea lor ca indivizi prin emiterea de acte de identitate, dreptul la ajutoare sociale, incadrarea in camplul muncii pentru dobandirea dreptului la pensii etc.
Prevenirea abandonului, institutionalizarea si educarea copiilor strazii este iarasi o masura care nu accepta amanare, iar asistentii sociali sunt cei care stabilesc planul de integrare, in functie de resurse. A venit momentul in care autoritatile impreuna cu toate fundatiile si centrele de ajutor au datoria de a stopa fenomenul „Persoanelor fara adapost”. Asa vad eu Romania de maine. O Romanie responsabila, care isi face datoria si isi arata grija fata de fiecare individ.

Sarbatori imprumutate

Cum am ajuns sa ne maimutarim in sarbatori occidentale de cativa ani si sa uitam de noi, de ceea ce ne defineste ca natie? De ce imprumutam motive si trairi, cand le avem si noi pe ale noastre la fel de intense si pline de semnificatii? De ce ia amploare acest fenomen si cum am reusit sa ne lasam manipulati in asa fel incat sa ni se para anormal sa nu fim in acelasi ritm cu toata lumea? Printr-o reclama extrem de agresiva, abuzand de slabiciunile unora dintre noi, americanii au patruns pe piata din Romania cu sarbatorile lor. De cativa ani ne-am facut un obicei sa nu sarim peste Valentine’s Day, Halloween, ba chiar am auzit ca serbam si 4 iulie.
Comerciantii profita din plin de orice prilej pentru a scoate bani din buzunarele oamenilor si astfel ne-am prins intr-un lant vicios prin care pretindem ca ne exprimam sentimentele, nevoia de petrecere, bucuria… Poate ca daca am fi mai atenti in jurul nostru si mai buni unii cu altii in general nu am mai avea nevoie de false pretexte pentru a demonstra ca suntem veseli si iubitori. Noi, romanii, avem in structura noastra calitati deosebite, pe care ar trebui sa le punem in valoare. Avem motivele noastre de sarbatoare si nu ar trebui sa ne dicteze altii cand sa iubim, cand sa ne bucuram sau cand sa fim buni. Sa fim asa cum suntem, fara sa ne prefacem. Sa fim in primul rand romani! 

Sinca Veche, templul implinirii rugaciunii

Fiind pe drumul dinspre Fagaras spre Brasov, am hotarat impreuna cu o prietena sa vizitam bisericile rupestre de la Sinca Veche, locul despre care am auzit ca ar avea o vechime de peste 7.000 de ani si ca este inscris pe lista monumentelor istorice. Lacasul sapat in piatra este un renumit loc de reculegere, unde simti cum fiinta se contopeste cu Dumnezeu, este locul unde dorintele si cererile de folos se implinesc. Grota a reusit sa reziste vremurilor, parca tocmai in dorinta de a conserva adevaruri despre un popor cu radacini vechi si bine infipte in aceste meleaguri atat de greu incercate de istorie. Incaperi spatioase, sapate in piatra, cu altare si sculpturi, unite intre ele prin galerii, fac din acest loc un nesecat izvor de spiritualitate, avand origini mult inaintate dacilor.

 Manastirea rupestra dezvaluie simboluri precum Steaua lui David sau de ingemanare a binelui cu raul, o atestare a cunoasterii in toata esenta ei. Am inteles ca este denumita si "Templul Ursitelor", pentru ca aici se implinesc dorintele celor care vin sa se roage si ca obiectele aduse aici se incarca cu o energie extraordinara din sufletul pamantului.

 Am ascultat linistea atat de placuta urechilor si parca puteam sa-mi aud inima cum bate si sangele cum curge prin vene. M-am suspendat intr-o izolare perfecta si m-am concentrat sa cobor spre inima, lasand rugaciunea sa-mi inunde fiinta. Cum sa poti explica lacrimi si emotie atat de puternica in fata unor pereti de stanca fara sa te gandesti la un act Divin? Ce anume poate declansa o stare de fericire stand cu genunchii pe lespedea de piatra? Si cum sa te simti conectat cu pamantul si cerul in acelasi timp?
Magia acestui loc este coplesitoare si nu ma pot abtine sa nu-i sfatuiesc pe toti romanii sa viziteze Sinca Veche. Aici, constiinta spirituala a poporului roman si Dumnezeu au casa comuna. Aici ne dam seama ca Romania are istorie Divina, prin urmare suntem datori sa-i facem viitor Divin. 

 

Magia sarbatorilor, taina inimii

Prea ocupati cu sfarsitul lumii, prea ocupati cu pregatirile pentru masa de Craciun, prea intoxicati de reclame si spoturi publicitare, care mai de care mai comerciale, menite sa ne scoata banii din buzunare... Asa au ajuns foarte multi sa traiasca "magia sarbatorilor de iarna", iar cel mai rau dintre toate este faptul ca nici copiilor nu stim ce sa le mai spunem despre insemnatatea Craciunului. Brazi, porci, mancare prea multa si prea grasa, cadouri mai mult sau mai putin utile si bautura din blesug in toate casele, pe toate mesele. O goana nebuna dupa cumparaturi, cozi interminabile la magazine, la saloane de infrumusetare, in trafic si foarte mare risipa de bani. Insa, din fericire, Romania mea nu este in totalitate asa de nauca si de superficiala.
Romania mea inseamna traditii pastrate si transmise din mosi stramosi, inseamna sarbatori petrecute alaturi de cei dragi, cu multa liniste si smerenie, inseamna recunostinta pentru Nasterea Domnului, inseamna multumire pentru anul ce a trecut si rugaciune pentru anul ce vine, inseamna o fapta buna si aducere aminte de cei mai putin norocosi decat noi si lista ar putea continua la nesfarsit.
Am intalnit multi romani implicati in diferite campanii de strangere de fonduri pentru case de copii, aziluri de batrani si nu numai. Cu ajutorul celor care stiu sa imparta o farama fie ea cat de mica din avutul lor, foarte multi s-au bucurat sa primeasca un semn de bunatate, de solidaritate si macar o raza de speranta ca mai avem in inimile noastre un strop de caldura.
Dragostea si faptele bune sunt magia iernii, iar credinta, care este taina inimilor noastre, nu ne poate lasa indiferenti fata de semenii nostri. Le multumesc din suflet tuturor romanilor care au petrecut aceste sarbatori gandindu-se macar o clipa la aproapele lor si ma rog ca Bunul Dumnezeu sa le rasplateasca inzecit generozitatea.

Sfaturi de iarna

Stim cu totii ca un sistem imunitar bine pus la punct ne poate scuti de neplaceri, iar cum toate ne sunt la indemana, iata cateva sfaturi pentru a trece de iarna fara probleme…
Vitamina C: Pentru aparare, corpul nostru consuma cantitati mari de zinc si vitamina C. De aceea, in cursul iernii, este necesar sa-i mentinem aportul de vitamine. Este important sa consumam multe fructe si legume, iar cum sezonul citricelor este in toi, ar fi pacat sa nu profitam. De asemenea, suplimentele nutritive Hofigal ne sunt la indemana. Foarte eficiente si convenabile, vin in ajutorul nostru la nevoie, avand influenta pozitiva asupra corpului si a psihicului. Imbunatatesc productivitatea celulara, redau buna dispozitie, reduc stresul si protejeaza inima. Usturoi, ardei, piper: Usturoiul ne apara de infectiile gripale (tuse si guturai). Usturoiul crud consumat cu regularitate face minuni. Condimentele cum sunt ardeiul iute, piperul si hreanul sunt cunoscute de asemenea ca "facatoare de minuni" in cazuri de raceala si gripa.
Baie de aburi: Pe vremuri, aproape fiecare oras romanesc avea o baie comuna de aburi. Inexplicabil, cei care frecventau astfel de locuri simteau cum caldura umeda face bine la sanatate. Un adevar confirmat astazi: temperaturile ridicate activeaza circulatia, relaxeaza si imunizeaza. Cand mucoasele sunt intens irigate cu sange, virusii nu se pot fixa pe ele cu usurinta. Astazi, baile de aburi se gasesc in hoteluri, sali de fitness si cluburi SPA si sunt accesibile oricui.
Papuci de casa: Sa ne incaltam neaparat cu papuci caldurosi cand stam prin casa. Picioarele reci declanseaza guturaiul. Scaderea temperaturii incetineste activitatea leucocitelor, care combat virusii.
Aromele proaspete: Au efect asupra noastra la fel ca o baie fierbinte, dupa o zi de stres, dar mult mai rapid. Cele mai bune stimulente se gasesc in: scortisoara, lamai si menta. Avand buna dispozitie, chiar si cea mai grea iarma poate parea un fleac. Doresc tuturor romanilor o iarna plina de buna dispozitie!

Plantam fapte bune in Romania!

Este de admirat initiativa unei actiuni de voluntariat, sponsorizata de catre companii importante care isi motiveaza angajatii in a da o mana de ajutor mediului inconjurator. Intitulata sugestiv Plantam fapte bune in Romania!, campania a inceput in anul 2011 si se desfasoara in diferite localitati din tara, cu regularitate, cu perseverenta si cu o mare devotare. Angajatii, impreuna cu familiile lor, rude si prieteni, se deplaseaza periodic in zona, plantand si ingrijind copacei, refacand astfel ecosistemul natural al zonei, care a fost distrus din cauza ignorantei si indiferentei unora.

O actiune in slujba padurii, care sufera de pe urma defrisarilor masive. Este o constientizarea faptuluica s-a distrus ceea ce aveam mai de pret si ca doar luand initiativa putem reintra in armonie cu natura. Intr-o singura zi voluntarii au reusit sa planteze peste 10.500 de puieti in judetele Timis si Ialomita. Miscarea de impadurire si-a propus atat identificarea zonelor defrisate, semnalarea importantei refacerii lor, cat si extinderea la nivel national a actiunii.

Un semnal de alarma menit sa ne indemne sa ne aratam solidaritatea si recunostinta pentru bogatia cu care mediul inconjurator ne rasplateste zi dupa zi. Un semn ca trebuie sa ne trezim si sa trecem la fapte. La fapte bune, din inima pentru tara noastra. Pomisorii plantati azi sunt oxigenul pentru generatiile viitoare, pentru copiii si nepotii nostri, care, ca si noi, trebuie sa fie mandri ca s-au nascut in Romania. 

Valea Plopului, camin a sute de suflete

Doresc sa va impartasesc o experienta unica si sa indemn prin intermediul vostru pe toti sa viziteze Valea Propului din judetul Prahova, in speranta ca, punand mana de la mana, aducem o farama de speranta si un zambet celor ce au atata nevoie. Lasati copiii sa vina la mine, cu acest mesaj suntem intampinati cand ajungem la tabara de copii din Valea Plopului. Suna ciudat sau nu, insa asa stiu copilasii de aici. Ei stiu ca sunt in tabara, ca Dumnezeu are grija de ei si ca le-a trimis inger bun sa-i pazeasca la orice pas.

Sunt peste 400 de suflete carora Parintele Tanase le ofera un adapost. Sunt 400 de suflete de care altii au uitat, insa un singur om a reusit, printr-o stradanie imposibil de descris in cuvinte, sa le intinda o mana atunci cand familia si sistemul au considerat ca nu valoreaza nimic. Au ajuns aici prin diverse imprejurari, multi dintre ei nici nu stiu cum, insa acum sunt o familie mare si unita, binecuvantata, care demonteaza toate teoriile lumii moderne si sta marturie ca poti infrunta viata avand doar o inima larga si curajoasa. Fiecare poarta cu sine o poveste trista, dar nu este greu sa vezi in ochii lor inocenta. Vieti nevinovate care-si cer dreptul firesc de a avea un camin.
Parintele, asa cum il cunosc toti, reuseste sa le ofere toate cele necesare de zi cu zi si chiar siguranta zilei de maine. A construit case, o cantina, locuri de joaca si incet-incet tabara s-a dezvoltat, luand forma unui mic satuc, care creste cu fiecare zi. Cand ghinionul i-a lovit si cantina a luat foc, arzand din temelie, parintele nu s-a descurajat. Cu ajutor din partea celor care au inteles drama lor, a reusit sa stranga toate cele necesare pentru reconstructie. Armata le-a donat un cort care le-a fost multa vreme sala de mese, pentru ca nu mai aveau unde sa manance.

Este greu sa intelegi cum poti sa faci fata atator incercari si totusi sa ramai senin, increzator si convins ca se poate. Zambetul copiilor, dragostea pe care o exprima unul fata de altul, bucuria cu care impart totul sunt lucruri de nepretuit, pe care numai aici le-am intalnit.
Am mers impreuna cu niste prieteni sa-i cerem sfatul Parintelui in niste probleme personale. Parintele ne-a binecuvantat si ne-a invitat in biserica sa stam de vorba. Cand am pasit in bisericuta mica si veche din cimitir, pentru o clipa m-am blocat, nestiind unde ma aflu. Biserica era plina de scaunele mici; parca eram intr-o sala de gradinita. Am inteles imediat cine sunt cei mai fideli enoriasi ai locului. Copiii sunt nelipsiti de la frumoasele slujbe, de la cantarile bisericesti si de la toate celelalte ceremonii.
Ne-am asezat la vorba, ascultand cu luare aminte cuvintele preotului Tanase. Dupa mai bine de o ora si jumatate in care a avut cate un sfat bun pentru fiecare, ne-a invitat sa-l insotim in tabara si sa luam masa impreuna cu copiii. Am intrat timizi in cort. Ceea ce era firesc pentru ei era ceva nou pentru noi. Parintele a binecuvantat bucatele si cu mare bucurie, cu totii impreuna, am mancat. Dupa masa, copiii au mers la somn, iar Parintele a trecut pe la fiecare casa interesandu-se daca sunt probleme, daca au nevoie de ceva.

L-am urmarit cu cata blandete trecea pe la fiecare si m-am gandit cat de incercat trebuie sa fii cand ai in grija peste 400 de copii, cate probleme trebuie sa stii sa gestionezi, cata rabdare si intelegere trebuie sa ai pentru a face fata diferitelor situatii care se ivesc. M-am minunat de usurinta cu care vorbea si de smerenia pe care o emana si pe data mi-am dat seama ca nici nu mai stiam care era problema mea. Si cum eu sa am o problema, sau cum puteam eu sa ma plang de ceva, cand aveam in fata un exemplu de tarie si de vointa care intrece orice limita?
Am realizat instantaneu cat de mici sunt problemele noastre, cat de mici si plini de mandrie suntem noi, cei care nu cunoastem care sunt cu adevarat greutatile vietii. Aici am vazut atat de multa intelegere si armonie si am priceput ca putem fi mai buni; trebuie doar sa vrem sa schimbam ceva. Ei au nevoie de ajutorul nostru pentru un trai decent, iar noi avem nevoie de ei ca sa demonstram lumii ca iubirea nu are limite. Ei sunt Roamnia de maine; ei sunt cei care stiu sa imparta bucurie si dragoste fata de semeni, fara a pretinde ceva in schimb. 

CUVINTE DUHOVNICESTI

Monahul care s-a invrednicit sa manance impreuna cu Hristos!
Acesta, inainte de a deveni monah era cioban si singurul lucru care il preocupa era cum sa se mantuiasca.
Odata, prin partile unde locuia, a trecut un pusnic si i-a spus: Daca vrei sa te mantuiesti, sa mergi pe calea ce dreapta". El insa a luat cuvantul asta dupa litera. A apucat, asadar, pe un drum si a mers trei zile doar drept inainte, pana ce in cele din urma a ajuns la o manastire. Acolo egumenul, cand i-a vazut dorul lui de mantuire, l-a facut indata monah si l-a pus sa slujeasca in biserica. Intr-o zi in timp ce facea curatenie in biserica, egumenul a trecut pe acolo si l-a sfatuit sa-si faca treaba bine. Acela, dupa ce a ascultat sfaturile, l-a intrebat pe egumen aratand spre Mantuitorul Rastignit: "Gheronda, cine este Cel Care sta acolo atarnat? Sunt aici de cateva zile, dar nu L-am vazut sa coboare ca sa manance sau sa bea ceva". Cand a auzit acestea, egumenul s-a minunat de simplitatea lui si ii spune: " Eu L-am pedepsit sa stea acolo sus, fiindca nu-Si facea bine treaba". Monahul l-a ascultat fara sa spuna nimic. Seara si-a luat portia de mancare si s-a incuiat in biserica. S-a oprit la picioarele Celui Rastignit si I-a spus  cu durere: " Coboara, frate, ca sa mancam impreuna!". Atunci Hristos a coborat si a mancat impreuna cu monahul cel simplu, dupa care i-a fagaduit ca il va lua in Casa Tatalui Sau, ca sa se desfateze vesnic. Si intr-adevar, dupa cateva zile acest monah simplu a adormit in pace.
Vedeti, avea o desavarsita nestiinta, dar ce s-a invrednicit sa traiasca, datorita multei simplitati si curatiei pe care le avea!

" Patimi si virtuti" (vol. 5), Cuviosul Paisie Aghioritul

Luna octombrie, dovada unui viitor crestin

Dupa o luna plina de evenimente religioase foarte importante, am decis sa trag concluziile... Necazurile, greutatile sau poate doar credinta i-a adus pe romani la Moastele Sfintilor care s-au sarbatorit in luna octombrie: Sfantul Ciprian, Sfanta Cuvioasa Parascheva sau Sfantul Dumitru. Intamplator sau nu, am realizat mai mult decat oricand ca suntem un popor crestin si din ce in ce mai multi au inteles ca nu putem ignora adevarata semnificatie a vietii pe acest pamant.
Sentimentul care m-a incercat de fiecare data a fost acela ca lumea si-a reamintit de cele sfinte, de bucuria sufleteasca pe care am cam uitat s-o cultivam, de faptul ca nimic nu este posibil fara Dumnezeu. Am vazut mii de oameni frumosi cu o singura nadejde: aceea ca o soarta binecuvantata vine de Sus si ca trebuie doar sa o cerem. Credinta oamenilor poate schimba viitorul acestei tari.
Cred cu tarie ca Romania de maine va fi una binecuvantata de Dumnezeu. Zeci de mii de romani au scris deja istoria tarii de maine. Au scris-o cu sufletul si cu gandul, cu smerenie si rabdare, si asta ma face sa cred va veni o vreme de liniste pentru toti cei care au sufletele prea incercate de un trecut zbuciumat.

Un stil de viata sanatos, un stil de viata Dacic Cool

Pentru ca Dacic Cool participa la Saptamana Sanatatii, m-am gandit ca un nou articol despre sanatate este binevenit. De aceea m-am gandit sa vin in intampinarea tuturor celor care-si doresc un stil de viata sanatos cu cateva randuri care sa trezeasca grija pentru sanatate.
Rosiile gustoase de gradina, tocanita de legume, borsul de peste, piftia cu iz de usturoi, cozonacul cu multa nuca si cacao sau gogosile pufoase au cam fost uitate de romani. Din comoditate, din graba, din prea multe griji si probleme, alimentatia romanilor, atat de bogata si diversa pe vremuri, s-a redus astazi la un covrig, o supa instant, o conserva sau o felie pe pizza. De cele mai multe ori, acest meniu fad, sarac in vitamine, este completat de o bautura carbogazoasa, 2-3 cafele cu mult zahar si cel putin un pachet de tigari pe zi. Astfel, am ajuns in fruntea Europei la categorii precum bolile cardiovasculare, cancer si, cel mai grav, pubertatea precoce la copii.
Din cauza alimentatiei neglijente, organismul este privat de resursele de vitamine si minerale de care are nevoie pentru a functiona optim, iar, daca inca nu se vede la noi, se vede cu siguranta la copiii nostri, care inca de la varste foarte fragede sufera de diverse disfunctionalitati.
Sunt cateva reguli de baza foarte simple pe care insa le ignoram cu buna stiinta in speranta ca medicina a evoluat si oricum platim o asigurare de viata, deci, cu alte cuvinte, suntem "asigurati". In realitate suntem doar "orbi" si "surzi", deoarece nu vrem sa vedem si sa auzim adevarul.
Adevarul este ca am devenit un popor bolnav, hranit din cutie, cu o speranta de viata mult mai mica in comparatie cu a altor popoare.
Salut initiativa Dacic Cool de a promova un stil de viata sanatos. Prin intermediul vostru si nu numai, am inteles ca sanatatea se intretine printr-o alimentatie adecvata si ca putem avea o stare de bine fara prea mult efort. Este important sa stim ca organismul are nevoie de minerale si vitamine, anitoxidanti, acizi grasi esentiali, odihna, sport, hidratare, iar aceste lucruri nu se gasesc nici in covrigi, nici in tigari.
Este bine sa mancam diversificat, mancare gatita acasa, fara exces de grasimi, sare si zahar. Dar, si mai important, fibrele, fructele si legumele nu trebuie sa lipseasca din meniul zilnic.
Copii nu se hranesc la fast food si nu trebuie sa consume sucuri acidulate sau bomboane, chips-uri, snacks-uri cu arome si coloranti etc. Copii trebuie sa consume supe, ciorbe, salate, fructe, legume, placinte si alte bunatati facute in casa, preparate care sunt gustoase si sanatoase.
Suplimentele nutritive completeaza un regim variat. Acizii esentiali Omega 3 si 6 sunt foarte importanti pentru starea de bine a creierului, spirulina intretine imunitatea si regleaza colesterolul, ceaiul verde este bogat in antioxidanti, iar argila detoxifica organismul. Nu trebuie sa uitam oleaginoasele (nuci, alune, seminte), produsele apicole (miere, propolis, polen) si plantele medicinale care, inca din Antichitate, au fost folosite pentru ca fac adevarate minuni.
Este important sa intelegem ca neglijenta fata de ceea ce mancam duce, in mod cert, la deteriorarea starii de sanatate. Ne plangem ca suntem un popor greu incercat si sarac, dar sta in puterea noastra sa fim sanatosi, iar, daca avem sanatate, atunci avem totul!

Ignoranta distruge Romania!

Fie ca vorbim despre educatia primita in scoala, despre cunostintele pe care le acumulezi invatand, fie ca vorbim despre cei sapte ani de acasa, cand inveti sa te comporti in societate, educatia este acel lucru de pret pe care nu ti-l poate lua nimeni. In viata poti pierde multe, poti avea suisuri si coborasuri, momente de glorie, dar si de deznadejde, insa oricat de greu te-ar incerca soarta, tot nu poate sa-ti ia nimeni cunostintele si caracterul.
Ceea ce suntem se compune in mare parte din ceea ce stim si din felul in care ne prezentam in mijlocul comunitatii in care ne desfasuram activitatea. Inteligenta fara caracter nimic nu valoreaza. Insa daca nu ai urmat cine stie ce scoli si cursuri sau pur si simplu nu te duce capul, dar ai caracter, esti politicos si civilizat, tot este un mare plus. Oricat de inteligent ai fi, nu valorezi nimic daca nu stii sa spui pardon, ma scuzati sau multumesc, iar aceste lucruri de deprind in familie.
Din pacate, in Romania familia tinde sa nu mai fie ceea ce a fost odinioara. Graba, traiul modern, disperarea dupa confort distruge armonia si linistea pe care cu totii ar trebui sa punem mai mult pret.
Din acesta pricina au cel mai mult de suferit copiii si adolescentii, viitorul aceste tari. Ei nu mai primesc acasa educatie, nu-i invata nimeni sa fie smeriti, cu bun simt, cu rusine, cu o preocupare continua spre acumulare de cunostinte etc.
Sistemul nu ofera nici el gradinite si scoli prea bune, profesori prea interesati sau programe de dezvoltare care sa constituie o baza solida in educarea tinerei generatii.
Astfel, ignoranta fata de educatie ajunge, incet, incet, sa distruga Romania.
Acasa trebuie sa inveti sa vorbesti frumos, sa fii ordonat si sa ai respect pentru toti cei din jurul tau. Scoala trebuie sa completeze formarea ta ca individ si sa-ti ofere acele cunostinte fara de care nu poti reusi in viata. Este atat de simplu. Sunt lucruri atat de importante pe care daca le primesti la timp, chiar poti ajunge departe, iar odata dobandite sunt ale tale pe vecie. Pentru ca nimeni nu ti le poate lua. Problema este atunci cand nimeni nu ti le ofera si, din pacate, ignoranta a acaparat ca o caracatita societatea.

Evolutia lumii intr-un muzeu...

Muzeul National de Istorie Naturala "Grigore Antipa" si-a deschis potile la 24 mai 1908 în prezenta regelui Carol I si a reginei Maria, fiind una dintre cele mai timpurii si apreciate institutii de cercetare a naturii inconjuratoare. Renumit prin colectiile sale monumentale, a devenit in scurt timp o importanta sursa de inspiratie pentru multe dintre muzeele de acest gen din lume. Grigore Antipa s-a nascut la Botosani în 1867. A urmat partial cursurile Sectiei Stiinte Naturale a Facultatii de Stiinta şi Medicina a Universitatii din Iasi, plecand apoi la Jena, unde il are ca profesor pe Ernst Haeckel. In 1891, Grigore Antipa si-a sustinut examenul de doctorat, primind mentiunea summa cum laude.
In 1892, reintors in tara, este propus de catre Carol I pentru ocuparea postului de director general al Pescariilor Statului, pentru postul de director al colectiilor zoologice din cadrul muzeului de la Universitate şi i se permite imbarcarea pe navele militare care plecau pe Marea Neagra. Framantat de necesitatea existentei unui muzeu, prezinta lui Sturza un ambitios proiect "un Muzeu de Istorie Naturala demn de capitala tarii".
In muzeul din Bucuresti s-au expus pentru prima data in lume vitrine tridimensionale, care aratau publicului speciile, in habitatul lor natural. Grigore Antipa a extins colectiile muzeului, primind donatii, prin achizitii, fiind sustinut de institutii si personalitati care au inteles pasiunea si necesitatea implinirii unui astfel de proiect. Organizarea muzeului s-a facut in timp indelungat si cu o munca si daruire greu de imaginat. Timp de 51 de ani, Grigore Antipa a condus lucrarile muzeului fara odihna, manat doar de pasiunea de a aduna sub acelasi acoperis toate minunile biodiversitatii inconjuratoare.
Un roman care a inteles sa dea importanta existentei sale pe pamant, dar in acelasi timp sa dea importanta tuturor resurselor pamantului. Si-a dedicat viata in scopul observarii evolutiei, dezvoltand si sustinand pastrarea ecosistemelor care dau echilibru vietii. O pasiune imensa pentru tot ce ne inconjoara s-a transformat intr-un tezaur recunoscut mondial. Din pacate, habitate intregi au disparut astazi de pe fata pamantului, insa muzeul pastreaza amintirea lor pana la cel mai mic detaliu. Vizitand muzeul m-am umplut de admiratie vazand atatea specii adunate la un loc si conservate cu atata grija.
Am aflat ca Delta Dunarii este poate cel mai bogat si divers ecosistem din Europa si m-am bucurat ca macar pentru acesta suntem pe un loc fruntas in lume. Trebuie sa vizitati muzeul care a fost recent renovat si dispune de tehnologie si proiectii de ultima generatie, este un prilej de recapatare a increderii in ceea ce inseamna Romania, un prilej de inviere a constiintei nationale.