"A wise traveler never despises his own country"
Carlo Goldoni"
"A journey is best measured in friends, rather than miles."
Tim Cahill
marți, 28 februarie 2012
miercuri, 22 februarie 2012
Chec
O dulcegarie simpla, adorata de copii!
O dulcegarie simpla, adorata de copii!
Ingrediente: 4 oua, 4 lg ulei, 4 lg apa, un praf de sare, 1 plic zahar vanilat, 1 cana faina, 1 cana zahar, praf de copt, coaja de poatocala, 1 lg cacao
Se separa galbenusurile de albusuri
In galbenusuri se pune uleiul, apa si coaja de portocala
Albusurile se bat spuma impreuna cu un praf de sare. Cand spuma este tare se adauga treptat zaharul si un pliculet de zahar vanilat. Se bat in continuare pana se obtine o bezea tare.
Peste acesta bezea se pun galbenusurile, si praful de copt stins in putin otet si se amesteca pana se omogenizeaza, iar apoi se incorporeaza treptat faina.
Compozitia trebuie sa fie ca o smantana groasa, daca este prea moale se mai poate adauga o lingura de faina.
In tava unsa in prealabil cu ulei se pune cam ¾ din compozitie. In compozitia ramasa se pune o lingura de cacao si se omogenizeaza. Se toarna deasupra si se da la cuptor. Cuptorul trebuie sa fie incins iar focul potrivit.
Se coace cam 40-45 min.
Pentru 2 chec-uri....dublati pur si simplu cantitatile.
Pofta buna!
Pentru 2 chec-uri....dublati pur si simplu cantitatile.
Pofta buna!
marți, 21 februarie 2012
Romania este a copiilor!
Constatam cu stupoare scaderea natalitatii si evidenta imbatranire a populatiei. Asa tinde sa arate Romania in urma ultimului recensamant.
Este trist cum lipsa banilor si o lege proasta pot influenta natalitatea in Romania, insa din ce in ce mai multe cupluri isi pun aceasta problema inainte de a avea un copil.
Negam cruntul adevar! Tinerele familii amana acesta bucurie din motive financiare.
Este evident ca o lege care sa sprijine, sa incurajeze natalitatea ar putea intineri Romania.
Statul trebuie sa asigure un venit decent femeilor ca sa poata sta acasa in perioada in care copilul este foarte mic. Apoi sistemul trebuie sa asigure un loc la cresa copiilor pentru ca mamele sa poata reveni la servici.
Din pacate nu toti pot sa-si dea copiii la crese particulare. O solutie ar fi sa poti alege o cresa de stat, unde costurile sunt suportabile, iar conditiile sunt decente….., insa sunt foarte putine locuri la cresele de stat. Ca sa nu mai vorbim de faptul ca sunt cartiere intregi unde nu exista o cresa.
Vreau sa cred ca Romania mea are grija de cei mici si-i sprijina pe cei ce-i aduc e lume. Vreau sa cred ca tara aceasta nu-ti amana bucuria de a fi parinte si te sustine sa-ti doresti o familie numeroasa. Vreau sa cred ca poti sa-ti implinesti toate visele frumoase in tara ta.
Romania este a copiilor! Ei sunt speranta noastra, viitorul si bucuria care iti da forta.
O tara trebuie sa-si ocroteasca mostenitorii.
vineri, 17 februarie 2012
Intalnire cu Romanii din Italia.
Infruntand mai multe obstacole de-a lungul vietii, mama mea si-a gasit un loc de munca mai bine platit in Italia.
Poate din dorinta de a mai alina dorul de casa si-a facut acolo foarte multi prieteni romani, pe care am avut deosebita placere sa-i cunosc cand am vizitat-o.
Intr-un orasel micut langa Pesaro este o mica bucatica din Romania; oameni care manati de griji si probleme, depasiti poate de greutatile vietii, cauta sa-si castige existenta departe de tara si de familii.
Este uimitor cum lipsurile te pot face sa lasi in urma tot ceea ce-ti este drag si sa o iei de la capat printre staini, intr-o tara despre care nu stii mai nimic si care de cele mai multe ori te primeste cu raceala si retinere.
Din singuratate, din dorinta de comunicare, din dorul fata de tara….sau din oricare alte sentimente comune, romanii din acest orasel s-au imprietenit, se intalnesc, se ajuta, se sustin unii pe altii la nevoie, se alina si deapana impreuna povesti pe care nu le poti impartasi unui strain.
Au un singur lucru comun – fapul ca sunt Romanii si asta este suficient pentru ei ca sa-si poata deschide sufletele cu incredere unul fata de celalalt.
Au fost fericiti sa ne cunoasca, ne-au istorisit povestile lor triste si intortochiate si s-au bucurat nespus cand le-am impartit: zacusca, aghiasma si tamaie.
DA, asta mi-a cerut mama mea sa aduc din Romania: zacusca, aghiasma si tamaie.
Nu mi-a cerut nimic altceva! Ea pastreaza in minte Romania cu mancare facuta in casa, cu traditii si obiceiuri, cu credinta aproape de suflet.
M-am simtit fericita si parca mai bogata dupa acesta experienta unica.
Am inteles ca indiferent de statutul social, de venituri, de suferinte… ceea ce-i leaga pe oanmeni este originea lor comuna si deprinderile cu care au crescut.
Am devenit mai increzatoare in forta noastra interioara, pentru ca am inteles ca oricat de reci si dezbinati am fi in tara noastra, desi nu constientizam pastram in noi constiinta nationala.
joi, 16 februarie 2012
Parintele Cleopa – Un Roman intre ingeri
Doresc sa va vorbesc despre acest Sfant al Romaniei si parca orice as spune este atat de sarac in comparatie cu realitatea. Nu gasesc in Limba Romana cuvinte prin care sa va descriu macar o farama din sfintenia si credinta lui pe care a lasat-o marturie pe acest pamant. Este o rusine sa nu ne cunoastem Sfintii, sa nu-i laudam si sa nu ne mandrim cu aceste comori.
Ce stim cu certitudine despre tara noastra inca din cele mai vechi timpuri, din vremea Daciei, din vremea Sfantului Apostol Andrei, este faptul sa acest popor s-a nascut Ortodox.
Credinta este cea care ne leaga de pamantul acesta, este ceea ce cultivam de 2000 de ani si este eticheta noastra in lume, deoarece avem Sfintii nostri, avem lumina printre noi, avem Romani printre ingerii lui Dumnezeu.
Poate sunt printre noi oameni care si-au pierdut credinta, dar va spun ca nu putem sa ne negam radacinile doar pentru cativa care nu-l cunosc pe Dumnezeu si care nu vor sa vada dovezile de secole pe care aceasta tara le are.
Este de ajuns sa vrei sa cunosti cine a fost Parintele Cleopa si o sa-ti dai seama de puterea nemasurata a harului divin. Un om simplu, curat, fara prea multa carte care a reusit sa ridice spiritualitatea Moldovei atat de aproape de cer.
Arhimandrit si staret la Manastirea Sihastria, parintele a fost o flacara neintrerupta de lumina pentru calugarii si pentru oamenii de toate felurile care veneau sa ceara binecuvantare.
A trait modest, considerandu-se un “putregai” inaintea lui Dumnezeu, a trait pribeag din cauza regimului Comunist care dorea sa stearga orice legatura cu credinta, a trait intr-o continua nevointa, hranindu-se doar cu cuvantul Sfintelor carti. Si-a dus existenta emanand lumina si caldura vie, fara sa ceara vreodata ceva. In schimb a dat tot ce a primit de sus…. A raspuns cu bunatate, a dat speranta, a intins maini de ajutor celor ce au avut nevoie, i-a invatat pe multi cum sa treaca mai usor peste probleme, cum sa primeasca incercarile vietii.
Si-a lasat amprenta vietii monahale atat de intens la Manastirea Sihastria ca si astazi credinciosi merg sa primeasca usurare acolo. Este o adevarata incantare si o atmosfera de permanenta sarbatoare in aceste locuri, unde parintele a grait cuvantul Sfant.
Ne-a lasat cartile si invatamintele sale atat de duioase, ne-a lasat pilda vietii atat de greu incercata si totusi atat de plina de lumina, ne-a lasat dovada bucuria traiului fara comori materiale, insa cu o nesecata bucurie spirituala. Ne-a lasat cu limba de moarte sa pretuim credinta, sa crestem in credinta si ne-a “blestemat” sa ravnim raiul.
De aceea, noi toti care traim si simtim Romaneste suntem datori sa pretuim si daca putem sa intarim legatura cu Dumnezeu. Avem datoria de a cunoaste, de a vedea locurile acestea unde credinta este pastrata, de a spune copiilor nostri sa creada in Ingeri. Avem Romani printre ingeri si asta trebuie sa ne faca mandri ca suntem Romani.
Etichete:
binecuvantare,
cetatean al Raiului,
duhovnic,
ingeri,
Manastirea Sihastria,
mosu putregai,
Parintele Cleopa,
sfant,
sfintii Romaniei,
speranta
vineri, 10 februarie 2012
Prieten drag!
Un prieten este acela care stie cam totul despre tine si nu inceteaza sa te iubeasca, nu te judeca, nu te mustra.
Prietenul nu-ti contabilizeaza semnele de viata pe care le dai si nu te suna doar cand e ziua ta.
Un prieten te ajuta atunci cand ai nevoie si nu doar atunci cand poate....
Un prieten este acela care stie cam totul despre tine si nu inceteaza sa te iubeasca, nu te judeca, nu te mustra.
Prietenul nu-ti contabilizeaza semnele de viata pe care le dai si nu te suna doar cand e ziua ta.
Un prieten te ajuta atunci cand ai nevoie si nu doar atunci cand poate....
marți, 7 februarie 2012
Paste in stil Italian
O gustare calda pentru zile reci….
-11 grade afara, barrr, un frig de crapa pietrele.
M-am gandit ca trebuie sa parasesc fotoliul in care m-am cuibarit confortabil, sa las putin deoparte patura si sa-mi fac ceva de mancare.
Nu vreau sa petrec in bucatarie mai mult de 45 de minute asa ca o sa-mi prepar o portie de paste…si bun, si ieftin, si rapid.
Este o reteta care-mi aduce aminte de Italia, de soare, de mare…..deja incep sa ma incalzesc.
Pastele (pene) cam 250 gr se pun la fiert in 3 l apa cu putina sare. Eu folosesc doar paste din grau dur ( BARILLA ) si le fierb cam 8-9 minute. Cand sunt gata le pun in strecuratoare. Nu trebuiesc spalate, acesta este secretul pastelor din grau dur, nu sunt lipicioase.
Pregatesc ingredientele pentru sos: 50 ml ulei de masline, 200-250 gr carnita tocata, 1 ceapa, 1 ardei gras, 2-3 rosii, condimente si patrunjel
Pun uleiul la incins, adaug ceapa tocata, carnea, ardeiul gras taiat julien si le las la inabusit cam 15 min.
Mai stropesc cu apa din cand in cand….
Adaug si rosiile date prin razatoare, sare, piper, oregano si 1-2 catei de usturoi … sau daca esti fan al gustului picant poti sa pui putina boia de ardei iute.
Mai las pe foc inca 10-15 min.
Cand sosul este gata adaug pastele, amestec totul, presar putin patrunjel si POFTA BUNA.
Se pot servi cu parmezan ras deasupra, capata un gust intens si placut. Gustul Italian la tine acasa!
Florile de azi – Romania de maine
Oricat am incerca sa dam vina pe guvernare, pe legi, constitutii….si alte sisteme fara de care lumea acesta nu a putea trai, trebuie sa ne trezim si sa realizam ca viitorul acestei tari si al nostru depinde in cea mai mare parte de modul in care ne crestem astazi copiii.
O misiune de maxima seriozitate si un adevar deloc de neglijat: copii de azi sunt Romania de maine, iar daca vrem o lume mai buna, trebuie sa ne hranim cu bunatate.
Un prieten mi-a spus: Cu cat iti faci cunoscute mai bine gandurile frumoase, cu atat ele se vor intoarce asupra ta, inzecit. "Dragostea este lucrul pe care cu cat il daruiesti mai mult cu atat il primesti inapoi inmultit”.
Sa ne iubim copiii, sa-i hranim cu dragoste, sa-i invatam sa fie corecti, responsabili si perseverenti, doar astfel vom putea spera la o Romanie mai puternica.
Instinctele copiilor nu sunt influentate de bani, ei sunt sinceri si corecti, iar noi trebuie sa le respectam sinceritatea, sa le dam aripi, nu sa le amputam sufletele cu amaraciunile si frustrarile noaste.
Dragilor, daca aveti copii buni si minunati, atunci nu va pierdeti speranta.
Florile pe care le crestem azi, vor infrumuseta Romania de maine!
luni, 6 februarie 2012
vineri, 3 februarie 2012
Minte de invidiat; amintiri de exploatat!
90 de ani cu bucurie, demnitate si amintiri care ar putea umple cel putin un raft de biblioteca.
Amintiri frumoase ori dureroase, clipe traite cu intensitate, tragedii si lacrimi, riduri si sperante alcatuiesc o viata parca de poveste.
Mica de statura, cu parul alb ca zapada, bunica ia cateva poze si incepe sa povesteasca.
Vorbeste cu lux de amanunte despre razboi, despre o tinerete zbuciumata de trauma comunista, despre copii si greutati, despre atatea si atatea lucruri …..ca la un moment dat nici nu mai stiu de unde a pornit discutia si cate ceasuri au trecut. Cu vocea calda si lacrimi in ochi pe alocuri, ea tese povestea celor 90 de ani de parca s-ar fi intamplat ieri.
Stau si ascult si nu pot sa-mi stapanesc mirarea: CE MINTE DE INVIDIAT, CE AMINTIRI DE EXPLOATAT!
Atatea amintiri ca as putea scrie o carte…., insa cu care sa incep….:
“Casa bunicii”- care pastreza traditii si obiecte atat de dragi sufletului
“Din bucataria bunicii”- pentru ca-mi vine apa-n gura numai cand ma gandesc la placintele abia scoase din cuptor si la dulceata de trandafiri cu care te serveste de fiecare data cand o vizitezi
“Lalele din gradina bunicii” – 250 de lalele colorate care se incapataneaza sa infloreasca in fiecare an spre bucuria si admiratia tuturor
“Vorbele bunicii” – duioase sau aspre dupa caz, insa intotdeauna pline de adevar si dreptate
Sau cea mai importanta carte….
”Averea bunicii” – 4 copii, 7 nepoti, 2 stranepoti deocamdata….
A avut grija sa transmita tuturor tot ce a dobandit ea mai de pret: experienta vietii, traiul simplu si modestia, principii si valori morale pe care se pare ca societatea moderna le-a cam uitat.
Sunt oameni care stiu sa pretuiasca invatamintele primite in familie si care la randul lor vor da mai departe ceea ce pastram autentic si romanesc.
Acum inteleg insemnatatea acestor vorbe: “Cine are batrani sa-i pretuiasca; cine nu sa-i cumpere”.
Si ca ea sunt multe bunicute care au inmanat copiilor si nepotilor tot ce are mai de pret acest neam: traditia si credinta.
De aceea cred in taria acestui popor si in forta de a merge mai departe cu fruntea sus, pentru ca suntem mostenitorii valorilor stramosesti.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)