Dupa ani de framantari si dezbateri pro si contra, s-a decis ca in 6 si 7 octombrie 2018 vocea Romanilor sa fie in sfarsit ascultata. Referendumul pentru familie s-a nascut din initiativa cetateneasca de modificare a articolului 48 din Constitutia Romaniei. Definitia intemeierii familiei prin casatorie prevazuta in articolul 48 din Constitutie se modifica astfel: Familia se intemeiaza pe casatoria liber consimtita intre un barbat si o femeie, pe egalitatea acestora si pe dreptul si indatorirea parintilor de a asigura cresterea, educatia si instruirea copiilor.
Prin Referendumul organizat, parca providential chiar in anul Centenar, suntem chemati sa dam dovada, asa cum au facut inaintasii nostri in urma cu 100 de ani, ca suntem uniti, ca avem aceeasi credinta si ca inca mai suntem un neam. Ei au infaptuit Unirea Principatelor Romane, iar noi nu trebuie sa ne facem vinovati de dezbinarea tarii si a neamului. Indiferent unde ne-am afla pe fata pamantului, sau chiar din maruntaiele lui, trebuie sa stigam precum odinioara striga si Andrei Ciurunga din temnitele comuniste:
La ora cand cobor, legat in fiare,
sa-mi ispasesc osanda cea mai grea,
cu fruntea-n slava strig din inchisoare:
- Nu-s vinovat fata de tara mea.
Mai marii nostri se fac adesea vinovati ca importa ideologii straine menite sa nasca monstrii, accepta conventii semnate in secret de lideri cu interese meschine, fara sa se gandeasca la consecinte, vand tara la propriu invitand si facilitand strainilor sa se infrupte din resursele ei, negandindu-se ca atunci cand se vor termina, vom ajunge cersetori la poarta Europei, neavand cu ce sa ne mai crestem copiii. Noi, cei mai mici, la randul nostru ne facem vinovati de dezbinare, de risipa, de lipsa de nationalism si cumpatare. Ne-am institutionalizat copiii, lasandu-i in grija statului cand am inceput sa vanam cariere de succes in multinationale, am lasat copiii in grija rudelor si am plecat sa muncim pamanturile altora, cumparam doar produse din import, ca sunt mai frumoase si tin mai mult, lasandu-i pe ai nostri sa moara de foame. Stimulam turismul din toate colturile lumii, in timp ce statiunile noastre sunt in paragina. Am furat albiile raurilor pentru vilele noastre de vacanta, am lasat lana oilor ca sa ne imbracam in plastic, am inlocuit fasolea cu trufe, merele cu avocado, carasul cu somonul si importam paine congelata, fara sa ne pese ca prin fiecare gest pe care-l facem ne indepartam de valorile si traditiile romanesti. Suntem vinovati ca am lasat industria sa moara si ca am lasat pamantul sa fie exploatat de straini. Am ajuns piata de desfacere pentru produse Europene de mana a doua si ne credem moderni, independenti si liberi, cand de fapt suntem doar niste marionete usor de manipulat. Liderii lumii ne-au cucerit teritoriul, ne-au invadat pietele, ne-au subjugat societatea, iar acum vor sa cucereasca si ultima reduta: familia. Eram controlati din toate partile, doar in sanul familiei mai aveam pe ici, pe dincolo un gram de intimitate. Vor sa ne-o ia si pe aceasta, pentru ca sa fim total descoperiti si vulnerabili. Trebuie sa aratam ca Romanii au respect pentru familie, ca inteleg si ca se raporteaza corect si responsabil la nevoile ei, ca familia este acea celula de baza a societatii, care asigura si intretine bunul mers al vietii. Modificarea Constitutiei nu-i pune in primejdie pe ceilalti cetateni, ci doar protejeaza o valoare fundamentala care sta la baza existentei noastre ca neam. Istoria noastra din vremea Dacilor atesta intemeierea familiei prin casatoria dintre un barbat si o femeie. Asa s-a pomenit la noi. Nunta la Romani e o taina care-l asaza pe om intr-o relatie fireasca cu Dumnezeu. Taranul roman nu spunea ca se casatoreste. Nu hartia de la primarie statea la temelia casei lui, ci Hristos care-i binecuvanta nunta asa cum a facut acum aproape 2.000 de ani la Cana Galilei. El facea nunta la biserica cu muierea sa, jucau pana dimineata in sat cu toate rudele si cunoscutii, iar apoi mergea acasa si in cativa ani umpleau batatura de copii.
Ai nostri au trait simplu, dar uniti si cu respect pentru familie, pentru batrani, pentru toate generatiile de dinaintea lor care le-au lasat datinile si obiceiurile ca adevarate testamente ce nu trebuie sa moara nicicand.
Nu trebuie sa fie rusine ca suntem traditionalisti, caci nu am furat obiceiurile si traditiile nimanui, ci din contra trebuie sa respectam vatra satului in care s-a plamadit identitatea noastra. Si iarasi imi amintesc vorba poetului:
Nu-s vinovat ca-mi place sa se prinda
rotunda ca o tara hora-n prag,
sau c-am primit colindatori in tinda,
cum din bunic in tata ne-a fost drag.
Intr-adevar am evoluat, ne-am emancipat, femeia si-a castigat si ea drepturi egale cu ale barbatului (prevazute in Constitutie), nu o mai tine nimeni la cratita si nu o mai judeca nimeni ca nu naste 10-12 copii, insa cu toata evolutia, firescul a ramas firesc: casatoria se refera tot la legatura dintre un barbat si o femeie. Ei nu sunt rivali in societate, nu-si ravnesc rolurile si natura. Fiecare are menirea lui, asa cum a fost creat de Dumnezeu, barbat si femeie, si impreuna cresc, educa si pregatesc pentru viata copiii.
Noi nu avem de ce sa dam socoteala nimanui pentru ca ne simtim Romani si intelegem asta in modul in care numai noi putem intelege.
Nu avem nevoie sa ne invete cineva cum sa simtim, cum sa gandim, avem algoritmii proprii dupa care traim in propria noastra tara. Noi avem o tara, avem o glie, avem un fel de a fi pe care multi nu l-au inteles si pe care multi pradatori l-au subestimat dea lungul istoriei, deoarece au subestimat puterea lui Dumnezeu sub ocrotirea caruia acest popor a stat mereu.
Pamantul meu, cum spune si-n izvoade,
l-a scris pe harta lumii Dumnezeu,
Si cati prin veacuri au venit sa-l prade
il simt si-acum pe piept cat e de greu.
Referendumul din 6, 7 octombrie ne cheama sa fim uniti si sa spunem lucrurilor pe nume. Dorim modificarea Constitutiei, iar cei ce ne conduc trebuie sa ne auda. Vocea poporului nu poate fi ignorata de cei pe care, culmea,... poporul i-a votat. Pretuim familia si ne luptam pentru viitorul copiilor nostri. Trebuie sa le lasam mostenire o tara unita cu o Constitutie sanatoasa, cu legi, principii si valori morale de care sa fie mandri peste veacuri. Poate intr-o zi isi vor aminti cu mandrie de strabunicii care au votat pentru modificarea Constitutiei in anul 2018.
Sa avem curajul lui Andrei Ciurunga, pentru tara, pentru copii si pentru viitor:
Dac-am strigat ca haitele ne fura
adancul, codrii, cerul, stea cu stea,
Si sfanta noastra paine de la gura -
nu-s vinovat fata de tara mea.
Referendumul pentru familie este proba unitatii in anul Centenar. A sosit momentul si este unul istoric sa demonstram ca suntem uniti pentru tara, uniti pentru familie.
Este prima initiativa cetateneasca de la Revolutie incoace si cu siguranta nu ramane fara ecou in istoria Romanilor care inca se mai scrie.
La ora cand cobor, legat in fiare,
sa-mi ispasesc osanda cea mai grea,
cu fruntea-n slava strig din inchisoare:
- Nu-s vinovat fata de tara mea.
Mai marii nostri se fac adesea vinovati ca importa ideologii straine menite sa nasca monstrii, accepta conventii semnate in secret de lideri cu interese meschine, fara sa se gandeasca la consecinte, vand tara la propriu invitand si facilitand strainilor sa se infrupte din resursele ei, negandindu-se ca atunci cand se vor termina, vom ajunge cersetori la poarta Europei, neavand cu ce sa ne mai crestem copiii. Noi, cei mai mici, la randul nostru ne facem vinovati de dezbinare, de risipa, de lipsa de nationalism si cumpatare. Ne-am institutionalizat copiii, lasandu-i in grija statului cand am inceput sa vanam cariere de succes in multinationale, am lasat copiii in grija rudelor si am plecat sa muncim pamanturile altora, cumparam doar produse din import, ca sunt mai frumoase si tin mai mult, lasandu-i pe ai nostri sa moara de foame. Stimulam turismul din toate colturile lumii, in timp ce statiunile noastre sunt in paragina. Am furat albiile raurilor pentru vilele noastre de vacanta, am lasat lana oilor ca sa ne imbracam in plastic, am inlocuit fasolea cu trufe, merele cu avocado, carasul cu somonul si importam paine congelata, fara sa ne pese ca prin fiecare gest pe care-l facem ne indepartam de valorile si traditiile romanesti. Suntem vinovati ca am lasat industria sa moara si ca am lasat pamantul sa fie exploatat de straini. Am ajuns piata de desfacere pentru produse Europene de mana a doua si ne credem moderni, independenti si liberi, cand de fapt suntem doar niste marionete usor de manipulat. Liderii lumii ne-au cucerit teritoriul, ne-au invadat pietele, ne-au subjugat societatea, iar acum vor sa cucereasca si ultima reduta: familia. Eram controlati din toate partile, doar in sanul familiei mai aveam pe ici, pe dincolo un gram de intimitate. Vor sa ne-o ia si pe aceasta, pentru ca sa fim total descoperiti si vulnerabili. Trebuie sa aratam ca Romanii au respect pentru familie, ca inteleg si ca se raporteaza corect si responsabil la nevoile ei, ca familia este acea celula de baza a societatii, care asigura si intretine bunul mers al vietii. Modificarea Constitutiei nu-i pune in primejdie pe ceilalti cetateni, ci doar protejeaza o valoare fundamentala care sta la baza existentei noastre ca neam. Istoria noastra din vremea Dacilor atesta intemeierea familiei prin casatoria dintre un barbat si o femeie. Asa s-a pomenit la noi. Nunta la Romani e o taina care-l asaza pe om intr-o relatie fireasca cu Dumnezeu. Taranul roman nu spunea ca se casatoreste. Nu hartia de la primarie statea la temelia casei lui, ci Hristos care-i binecuvanta nunta asa cum a facut acum aproape 2.000 de ani la Cana Galilei. El facea nunta la biserica cu muierea sa, jucau pana dimineata in sat cu toate rudele si cunoscutii, iar apoi mergea acasa si in cativa ani umpleau batatura de copii.
Ai nostri au trait simplu, dar uniti si cu respect pentru familie, pentru batrani, pentru toate generatiile de dinaintea lor care le-au lasat datinile si obiceiurile ca adevarate testamente ce nu trebuie sa moara nicicand.
Nu trebuie sa fie rusine ca suntem traditionalisti, caci nu am furat obiceiurile si traditiile nimanui, ci din contra trebuie sa respectam vatra satului in care s-a plamadit identitatea noastra. Si iarasi imi amintesc vorba poetului:
Nu-s vinovat ca-mi place sa se prinda
rotunda ca o tara hora-n prag,
sau c-am primit colindatori in tinda,
cum din bunic in tata ne-a fost drag.
Intr-adevar am evoluat, ne-am emancipat, femeia si-a castigat si ea drepturi egale cu ale barbatului (prevazute in Constitutie), nu o mai tine nimeni la cratita si nu o mai judeca nimeni ca nu naste 10-12 copii, insa cu toata evolutia, firescul a ramas firesc: casatoria se refera tot la legatura dintre un barbat si o femeie. Ei nu sunt rivali in societate, nu-si ravnesc rolurile si natura. Fiecare are menirea lui, asa cum a fost creat de Dumnezeu, barbat si femeie, si impreuna cresc, educa si pregatesc pentru viata copiii.
Noi nu avem de ce sa dam socoteala nimanui pentru ca ne simtim Romani si intelegem asta in modul in care numai noi putem intelege.
Nu avem nevoie sa ne invete cineva cum sa simtim, cum sa gandim, avem algoritmii proprii dupa care traim in propria noastra tara. Noi avem o tara, avem o glie, avem un fel de a fi pe care multi nu l-au inteles si pe care multi pradatori l-au subestimat dea lungul istoriei, deoarece au subestimat puterea lui Dumnezeu sub ocrotirea caruia acest popor a stat mereu.
Pamantul meu, cum spune si-n izvoade,
l-a scris pe harta lumii Dumnezeu,
Si cati prin veacuri au venit sa-l prade
il simt si-acum pe piept cat e de greu.
Referendumul din 6, 7 octombrie ne cheama sa fim uniti si sa spunem lucrurilor pe nume. Dorim modificarea Constitutiei, iar cei ce ne conduc trebuie sa ne auda. Vocea poporului nu poate fi ignorata de cei pe care, culmea,... poporul i-a votat. Pretuim familia si ne luptam pentru viitorul copiilor nostri. Trebuie sa le lasam mostenire o tara unita cu o Constitutie sanatoasa, cu legi, principii si valori morale de care sa fie mandri peste veacuri. Poate intr-o zi isi vor aminti cu mandrie de strabunicii care au votat pentru modificarea Constitutiei in anul 2018.
Sa avem curajul lui Andrei Ciurunga, pentru tara, pentru copii si pentru viitor:
Dac-am strigat ca haitele ne fura
adancul, codrii, cerul, stea cu stea,
Si sfanta noastra paine de la gura -
nu-s vinovat fata de tara mea.
Referendumul pentru familie este proba unitatii in anul Centenar. A sosit momentul si este unul istoric sa demonstram ca suntem uniti pentru tara, uniti pentru familie.
Este prima initiativa cetateneasca de la Revolutie incoace si cu siguranta nu ramane fara ecou in istoria Romanilor care inca se mai scrie.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu