Spiritul lui Nicolae Iorga, inca viu la Valenii de Munte

Patriarh al culturii romane, Nicolae Iorga spunea: Fiecare loc de pe pamant are o poveste a lui, dar trebuie sa tragi bine cu urechea ca s-o auzi si trebuie un gram de iubire ca s-o intelegi. Astfel se intelege dorinta sa de a se retrage departe de zgomotele marunte ale centrelor urbane care distrag atentia. In 1908 a ales orasul Valenii de Munte. Probabil aici a gasit acea dulceata care ridica inima, care i-a adus concentarea atat de necesara clocotirii mintii sale. Aici a fondat o scoala de vara, un azil, o editura, o tipografie si suplimentul Neamul romanesc literar.
Din 1909, scoala sa din Valeni a fost transformata intr-un centru studentesc, autofinantat din vanzarea de carti postale, iar in 1938, Iorga a inaugurat aici un teatru in aer liber, cu una dintre operele sale dramatice, Razbunarea pamantului. Nu orasul l-a facut mare, ci a ales un oras mic, care sa devina mare prin numele sau, facand veridica expresia: Omul sfinteste locul.
Casa memoriala in care savantul si-a petrecut mai bine de 30 de ani sfideaza pasii nevazuti ai timpului, identitatea lui Nicolae Iorga contopindu-se cu identitatea orasului. In vreme ce multi fug de obscuritatea micilor orase cautand perspectiva promitatoare a devenirii in marile orase, istoricul si reputatul orator alege sa se retraga intr-o oaza de cugetare, pentru a-si desavarsi opera sa impresionanta si pentru a inmulti talantii mintii sale.
La Valenii de Munte gasim un adevarat centru cultural format din Casa Memoriala Nicolae Iorga, Muzeul de Etnografie al Vaii Teleajenului si Muzeul de Arta Religioasa. In curtea casei memoriale te intampina bustul savantului turnat in bronz de sculptorul Oscar Han. Savantul pare ca vegheaza inca in linistea orasului. 

La intrarea in casa, pe o placuta, sta scris Aceasta casa in care au muncit, s-au bucurat si au suferit Nicolae si Ecaterina Iorga. Tot interiorul evoca personalitatea marelui om de cultura, de la carti, manuscrise, documente, fotografii, obiecte personale si pana la mobilier. Pe holul lung, portretul lui Nicolae Iorga pictat de fiica sa inca ii face simtita prezenta. Aici se mai pot vedea vitrine cu documente si fotografii ce prezinta momente din activitatea publica a savantului.
Biroul de lucru dezvaluie impresionanta biblioteca, care gazduieste volume din variate domenii. Pe birou, mapa, calimara si pana de scris inca asteapta profesorul. Urmatoarea incapere este dormitorul, cu mobilier popular si icoane pictate pe sticla, datand din secolele XVIII-XIX. Saloanele pastreaza nota populara romaneasca in mobilier si tapiterie, iar pe pereti sunt expuse tablouri valoroase de Nicolae Grigorescu - Pe Valea Campinitei si Flori de mar si Elena Popeea - Flori rosii.
Un om cu o memorie uriasa, cunoscator in detaliu atat al istoriei romane, cat si al istoriei universale, Iorga a fost autorul unui numar colosal de publicatii: aproximativ 1.250 de volume si 25.000 de articole. Remarcabil om politic, prim-ministru si ministru al educatiei nationale, membru al Parlamentului in mai multe legislaturi, Nicolae Iorga lasa in urma o vasta opera ce cuprinde diverse domenii: monografii de orase, de domnii, de familii, istoria bisericii, a armatei, literaturii, comerțului, tipariturilor, a calatorilor. A scris poezii, drame istorice, volume memorialistice.
O personalitate greu de descris in cuvinte, cu o activitate care sfideaza limitele ratiunii umane, a gasit loc in inima sa pentru un oras care ii pastreaza vie memoria. Pentru Valenii de Munte, Nicolae Iorga este ca o carte de vizita pretioasa. Orasul se mandreste cu numele marelui istoric, rasplatind increderea pe care acesta i-a acordat-o in urma cu mai bine de 100 de ani.