Parinti pentru ora de religie

Cand Curtea Constitutionala a conditionat studierea orei de religie pe baza de cerere, s-a declansat o adevarata revolta in randul parintilor si al celor ce sustin valorile crestine.
Patriarhia Romana, prin intermediul mijloacelor media de care dispune, Biserica prin slujitorii sai, scoala prin profesori, oameni de cultura, personalitati, parinti si copii deopotriva si-au unit fortele intr-un demers fara precedent in istoria noastra de dupa comunism.
Multi dintre parintii de azi si-au trait tineretea intr-un regim ateu, fiind privati de orice informatii cu privire la credinta crestina, indepartati de orice preocupari religioase si chiar persecutatii. Cu toate acestea, sustinerea orei de religie se pare a fost pe deplin inteleasa si imbratisata de o majoritate covarsitoare. Peste doua milioane de parintii s-au prezentat la scoli pentru a depune cererea fara de care copilul nu ar putea studia religia. Nu stiu daca toti au facut-o din convingeri profund religioase sau din dragoste de Dumnezeu... Fiecare isi cunoaste motivele sale si valorile in care crede.
Din respect pentru istoria neamului de 2000 de ani si pentru ostenitorii care au sfintit pamantul tarii cu rugaciunile lor, din respect pentru martirii din inchisorile comuniste si pentru cei se si-au dat viata la revolutia din decembrie 1989 rostind Tatal nostru, din respect pentru bunicii nostri de la sate, care imparteau lumea in doua, intarind cele bune cu Doamne ajuta si alungand cele rele cu Doamne fereste, din respect pentru dascali si pentru scoala, parintii s-au mobilizat, dand dovada de implicare, responsabilitate si multa demnitate. Au aratat ca nu sunt indiferenti atunci cand sistemul e pe cale sa comita o nedreptate. Vocea poporului a cerut dreptate si adevar, si-a cerut dreptul la suflet. Parintii au mai fost inca o data pusi pe drumuri si la cozi, pentru a cere un drept esential pentru copii lor. Un drept respectat in mod firesc de mai toate tarile Uniunii Europene.
Este importanta formarea corecta a copiilor.  Mihai Eminescu scria in ziarul Timpul, acum mai bine de 100 de ani: Pentru a se imbogati, pentru a-si imbunatati starea materiala, pentru a usura lupta pentru existenta, dand mii de ajutoare muncii bratului, oamenii au nevoie de mii de cunostinte exacte. Pentru a fi buni, pentru a se respecta unii pe altii si a-si veni unul altuia in ajutor au nevoie de religie. Acest mesaj este actual si astazi si va ramane ca un testament si pentru generatiile viitoare care trebuie sa stie ca viata trebuie traita in bunatate si in comuniune unii cu alti. Generatiile se succed sprijinindu-se, evolueaza ajutandu-se.
Copiii au nevoie de cunostinte diverse, insa educarea comportamentului si formarea caracterului sunt, de asemenea, foarte importante si acestea revin in mare parte in sarcina orei de religie. Dascali au datoria de a sadi in sufletele copiilor valorile crestine, dragostea, bunatatea si toate derivatele acestora care slefuiesc caracterul.  Nu se poate a trai doar pentru a ne imbogatii intelectual si material, saracind sufleteste.
Iar rezultatele graiesc de la sine. 90% dintre copiii inscrisi in sistemul de invatamant vor putea studia disciplina care cultiva sufletul. Parintii au votat pentru aceasta.

Scoatem sfintii si sarbatorile din calendar?

Calendarul scolarului este programa ce trebuie parcursa intr-un an de studiu. Conform deciziei Curtii Constitutionale a Romaniei, s-a scos din calendarul elevului ora de religie, acesta putand fi studiata doar pe baza de cerere. Copilul, in opinia unora, nu trebuie neaparat sa stie de Dumnezeu, de sfinti si de suflet, nu-i foloseste in mod deosebit trairea duhovniceasca. Societatea nu recomanda un stil de viata ortodox. El trebuie sa invete lucruri mai importante, care sa-l ajute sa devina performant si pregatit pentu o societate orientata evident doar spre cele materiale. Cele spirituale nu mai au loc in sufletele noastre. Desi viata noastra graviteaza in jurul creatorului sau, ne incapatanam cu inversunare sa demonstram contrariul.
Pai, daca nu mai e loc pentru Dumnezeu, va propun un EXERCITIU IMAGINAR: sa scoatem toti sfintii si toate sarbatorile din calendar! Sa spunem ca renuntam la sarbatori precum Paste, Craciun, Rusalii etc. Sa dam inapoi statului zilele libere, deoarece noi ne-am laicizat peste masura si oricum nu mai respectam caracterul religios al zile, am uitat de ziua Domnului si de cinstea care i se cuvine. Le-ati spus copiilor ca din 2015 nu mai studiaza religia, ca pe o materie fireasca. Cum ar fi sa le spuneti ca Iisus nu se mai naste, ca nu mai mergem la colindat si mosul nu mai vine?! Spuneti-le ca in 2015 nu vom mai avea Craciun, ca oamenii rai l-au furat, l-au cenzurat. Sau, ma rog, cine vrea Craciun sa faca o cerere scrisa.
Mai toate sarbatorile au intai de toate un caracter religios. Il au in centru pe Iisus Hristos care s-a nascut, a patimit, s-a ingropat si a inviat pentru noi. Dar noi nu mai tinem cont de El si atunci va intreb: de ce tot tam-tamul acesta cu Craciunul? De ce Mos Nicolae? De ce zile onomastice? Constantin, Nicolae, Ion, Vasile pot fi niste simple nume. Au fost candva niste sfinti care se numeau astfel si care savarseau minuni, dar ce treaba mai avem noi cu sfintii? Vorba romanului: mortii cu mortii, vii cu vii.
De ce ne sunam si ne facem urari de ziua numelui, din moment ce noi am pierdut orice conexiune cu sfantul din calendar?
De ce taiem un miel si punem oua rosii pe masa in ziua de Paste si le ciocnim cu traditionalul Hristos a inviat! cand pentru multi dintre noi El nici nu a existat?
Nu ar fi mai eficient sa nu mai pierdem vremea si sa muncim, sa strangem bani, sa agonisim pentru ziua de maine, poimaine sau poate pentru Black Friday? Da, intr-adevar o zi pe care putem sa o pastram. Ma intreb de ce s-o numi vinerea neagra?
O fi neagra pentru ca reflecta lacomia, goliciunea si goana din noi si pentru ca sufletul se intuneca inconjurat de atatea si atatea obiecte mai mult sau mai putin utile, dar cumparate la reducere?
Putem sa mai pastram si Halloween. Nu-i o sarbatoare religioasa, iar invocarea strigoilor si a vrajitoarelor se pare ca ne place si ca ne face bine, ne stimuleaza salbaticia. La urma urmei tine doar o noapte, nu-i pierdere mare de timp.
Pentru cei indragostiti, colectionari de inimioare rosii si trandafiri criogenati, am insa o veste proasta. Noi nu mai auzim inima noastra si nu mai avem timp de ea. Valentine's Day nu poate ramane in calendar. Valentin a fost un sfant, un protector al indragostitilor, deci… jos cu el! Si pe cei mici sa-i taxam. Mos Nicolae nu mai vine, prin urmare nu mai lustruiti de zor, ghetutele. Nici macar ziua Recunostintei nu o putem imprumuta de la americani. Noi nu avem de ce sa fim recunoscatori, nu avem cui, din moment ce toate ne apartin si in toate e doar meritul nostru.
Nici Revelionul nu ar mai avea sens dupa parerea mea. Numaram obsesiv anii inainte si dupa Hristos. Sunt sigura ca aceasta ordonare in functie de Hristos enerveaza pe multi. Ne raportam la El pentru plasarea oricarui eveniment in istorie. De peste 2000 de ani, omenirea tot vrea sa-l omoare, iar El se tot naste cu fiecare Craciun si inviaza cu fiecare Paste.
Sau poate ca ar fi totusi bine sa pastram Revelionul. Sa tinem o evidenta a distantei fata de Hristos. Sa stim cat ne-am indepartat, poate stiindu-se mai departe, unii se vor simti mai liberi…
Romane drag, fara sarbatori si sfinti ai avea mai mult timp sa faci ceea ce-ti place cu adevarat. Ai putea totusi sa sarbatoresti ziua de nastere. Si ziua in care s-a nascut copilul tau, nu ca dar de la Dumnezeu, ci in ebrubeta din laborator, el, impreuna cu ceilalti doi, patru sau poate cinci frati ai sai. Si chiar ar trebui sa o sarbatoresti, deoarece el a avut noroc. El, embrionul norocos, a fost implantat in pantecele mamei tale si s-a nascut, ceilalti frati ai sai au ajuns crema de maini.
SA NE TREZIM, ZIC! Oameni buni, treziti-va! Sa fim putin atenti in jur, pana nu ramanem pe masa doar cu dovleacul ranjit de Halloween. Fara sarbatori si sfinti, calendarul ar fi o simpla insiruire de numere, iar viata noastra ar fi o insiruire de zile, saptamani, luni de munca si agoniseala, fara semnificatie.
Avem sarbatori frumoase, sfinti dragi si placuti atat copiilor cat si noua celor mari, avem atatea traditii si obiceiuri frumoase. Imaginati-va cat de tristi si de saraci am fi fara aceste motive de bucurie, cat de goale ar fi sufletele, casele si mesele noastre. Sa ne statornicim in bucurie, in loc sa ne indepartam de ea. Hristos ne invita sa iubim, sa daruim si sa traim in comuniune, ajutandu-ne si sprijinindu-ne unii pe alti. Ne cheama sa fim frati si sa ne impartasim cu totii din ospatul credintei si al bucuriei. La multi ani si sarbatori binecuvantate tuturor!