Romania este si a persoanelor fara adapost

Fenomenul persoanelor fara adapost a devenit pentru Romania o problema extrem de delicata, care solicita o mobilizare imediata daca tinem cont de faptul ca statistica apreciaza un numar de aproximativ 15.000 de indivizi, iar cifrele sunt in crestere. Pierderea locuintelor, neplata datoriilor, escrocheriile, problemele familiale, pierderea locurilor de munca, saracia etc. sunt cauze care fac ca fenomenul sa ia amploare si chiar sa fie scapat de sub control.
Aceste persoane sunt defavorizate din punct de vedere social si medical, iar sansele de integrare in structurile sociale sunt destul de reduse, tinand cont de faptul ca multi nu au nici macar acte de identitate. Ce sa mai vorbim de adaposturi, de sansa obtinerii unui loc de munca, de dreptul la pensie…
Viata pe strada este o arta pe care ei trebuie sa si-o insuseasca rapid pentru a putea face fata. Regulile sunt dure, trebuie sa ai in sange arta de a cersi, de a face negot si la nevoie trebuie sa stii sa furi, sa minti sau sa te bati. Este o continua lupta pentru supravietuire. Apoi confruntarea cu bolile este iarasi o problema, HIV, TBC si multe altele generate de alimentatia proasta, de mizerie, de saracie. Acesta este un tablou sumbru, care trebuie sa dispara in viitor.
Romania trebuie sa dezvolte si sa implementeze programe sociale si medicale care sa asigure sansa de integrare a oamenilor strazii in societate. In primul rand, crearea de adaposturi sociale care sa poata prelua oamenii din strada temporar sau pe termen lung si care sa ofere: consiliere psihologica, consultatii, medicamente, mancare, imbracaminte, scolarizare, educare profesionala etc. De asemenea, integrarea sociala presupune: recunosterea lor ca indivizi prin emiterea de acte de identitate, dreptul la ajutoare sociale, incadrarea in camplul muncii pentru dobandirea dreptului la pensii etc.
Prevenirea abandonului, institutionalizarea si educarea copiilor strazii este iarasi o masura care nu accepta amanare, iar asistentii sociali sunt cei care stabilesc planul de integrare, in functie de resurse. A venit momentul in care autoritatile impreuna cu toate fundatiile si centrele de ajutor au datoria de a stopa fenomenul „Persoanelor fara adapost”. Asa vad eu Romania de maine. O Romanie responsabila, care isi face datoria si isi arata grija fata de fiecare individ.

Sarbatori imprumutate

Cum am ajuns sa ne maimutarim in sarbatori occidentale de cativa ani si sa uitam de noi, de ceea ce ne defineste ca natie? De ce imprumutam motive si trairi, cand le avem si noi pe ale noastre la fel de intense si pline de semnificatii? De ce ia amploare acest fenomen si cum am reusit sa ne lasam manipulati in asa fel incat sa ni se para anormal sa nu fim in acelasi ritm cu toata lumea? Printr-o reclama extrem de agresiva, abuzand de slabiciunile unora dintre noi, americanii au patruns pe piata din Romania cu sarbatorile lor. De cativa ani ne-am facut un obicei sa nu sarim peste Valentine’s Day, Halloween, ba chiar am auzit ca serbam si 4 iulie.
Comerciantii profita din plin de orice prilej pentru a scoate bani din buzunarele oamenilor si astfel ne-am prins intr-un lant vicios prin care pretindem ca ne exprimam sentimentele, nevoia de petrecere, bucuria… Poate ca daca am fi mai atenti in jurul nostru si mai buni unii cu altii in general nu am mai avea nevoie de false pretexte pentru a demonstra ca suntem veseli si iubitori. Noi, romanii, avem in structura noastra calitati deosebite, pe care ar trebui sa le punem in valoare. Avem motivele noastre de sarbatoare si nu ar trebui sa ne dicteze altii cand sa iubim, cand sa ne bucuram sau cand sa fim buni. Sa fim asa cum suntem, fara sa ne prefacem. Sa fim in primul rand romani! 

Sinca Veche, templul implinirii rugaciunii

Fiind pe drumul dinspre Fagaras spre Brasov, am hotarat impreuna cu o prietena sa vizitam bisericile rupestre de la Sinca Veche, locul despre care am auzit ca ar avea o vechime de peste 7.000 de ani si ca este inscris pe lista monumentelor istorice. Lacasul sapat in piatra este un renumit loc de reculegere, unde simti cum fiinta se contopeste cu Dumnezeu, este locul unde dorintele si cererile de folos se implinesc. Grota a reusit sa reziste vremurilor, parca tocmai in dorinta de a conserva adevaruri despre un popor cu radacini vechi si bine infipte in aceste meleaguri atat de greu incercate de istorie. Incaperi spatioase, sapate in piatra, cu altare si sculpturi, unite intre ele prin galerii, fac din acest loc un nesecat izvor de spiritualitate, avand origini mult inaintate dacilor.

 Manastirea rupestra dezvaluie simboluri precum Steaua lui David sau de ingemanare a binelui cu raul, o atestare a cunoasterii in toata esenta ei. Am inteles ca este denumita si "Templul Ursitelor", pentru ca aici se implinesc dorintele celor care vin sa se roage si ca obiectele aduse aici se incarca cu o energie extraordinara din sufletul pamantului.

 Am ascultat linistea atat de placuta urechilor si parca puteam sa-mi aud inima cum bate si sangele cum curge prin vene. M-am suspendat intr-o izolare perfecta si m-am concentrat sa cobor spre inima, lasand rugaciunea sa-mi inunde fiinta. Cum sa poti explica lacrimi si emotie atat de puternica in fata unor pereti de stanca fara sa te gandesti la un act Divin? Ce anume poate declansa o stare de fericire stand cu genunchii pe lespedea de piatra? Si cum sa te simti conectat cu pamantul si cerul in acelasi timp?
Magia acestui loc este coplesitoare si nu ma pot abtine sa nu-i sfatuiesc pe toti romanii sa viziteze Sinca Veche. Aici, constiinta spirituala a poporului roman si Dumnezeu au casa comuna. Aici ne dam seama ca Romania are istorie Divina, prin urmare suntem datori sa-i facem viitor Divin.