Auzim adesea expresia Pastile se petrec in familie si stim cu
totii cum aceasta sarbatoare este un bun prilej de regasire cu cei
dragi, cu cei apropiati sufletului nostru. De Pasti ne reintalnim
fratii, parintii, bunicii, prietenii si facem tot posibilul sa-i revedem
pe toti, sa le transmitem un gand bun, un cadou, o bucurie cat de mica.
Bucuria Invierii Domnului se traieste in comuniune cu ceilalti, iar
familiile se reunesc. Unii calatoresc distante impresionante pentru a fi
alaturi de cei dragi. Fiecare se gandeste la familia sa si suntem cu
totii cuprinsi de o graba nebuna pentru a ajunge acolo unde ne dorim.
Facem tot posibilul si nimic nu ne sta in cale!
Niciodata nu cred ca ne-am intrebat cum este Pastile pentru cei
singuri, pentru cei ce sunt departe si nu au posibilitatea de a ajunge
acasa, pentru cei care i-au pierdut pe cei dragi, pentru cei abandonati,
pentru batranii uitati de ai lor... Anul acesta, am avut ocazia sa vad
ca, intr-o lume grabita si egoista, cineva are timp si dorinta de a
oferi o bucurie si acelora care din diferite motive nu pot fi impreuna
cu famiile lor sau nu au pe cineva drag care sa le fie aproape.
Parohia
Manastirea din Valenii de Munte a organizat in a doua zi de Pasti, dupa
Sfanta Liturghie, masa traditionala de Pasti, pentru toti cei dornici
de a petrece aceasta sarbatoare in comuniune. S-au bucurat de acest
eveniment deosebit, deopotriva, bogati si saracii, copii si batrani, cei
singuri, cei apropiati parohiei si impreuna s-au veselit de primirea
calduroasa a parintelui paroh si a diaconului. Organizarea a fost una
aleasa, atent urmarita de parintele paroh.
Nu a fost o pomana, ci o
sarbatoare cocheta in sensul bun, o agapa frateasca, menita sa aduca
zambete pe chipuri. Binecuvantarea parintelui, masa imbelsugata si
muzica populara au facut o atmosfera greu de uitat si greu de trecut cu
vederea. Am fost placut impresionata de acest eveniment, care tine
orasul viu si aproape de biserica.
Sunt mandra ca am participat la aceasta sarbatoare si sunt mandra sa spun ca m-am nascut la Valenii de Munte. Hristos a inviat!
Cu adevarat, Duminica Floriilor a fost una binecuvantata si traita
intens in tara noastra. In toate marile orase si nu numai, s-au
organizat pelerinaje in amintirea Intrarii Mantuitorului in Ierusalim.
Credinciosii s-au unit, cu mic, cu mare, purtand in maini flori si
crengute de salcie, cantand si rugandu-se impreuna cu bucurie si
smerenie in acelasi timp. Pentru credinciosii din comuna Snagov, sat
Vladiceasca, Duminica Floriilor a fost una cu totul deosebita.
Parintele Constantin Lupu a propus pentru aceasta duminica sa readuca la
viata traditiile de odinioara, reinviind parca satul de altadata, cu
datinile si obiceiurile lui atat de pretioase. Credinciosii au fost
indemnati sa participe la Sfanta Liturghie in costum popular, spre
aducerea in actualitate a valorilor autentice romanesti. Cu mandrie
buna, oameni din diferite locuri s-au unit intr-un gand, intr-o ruga,
intr-un duh pur romanesc, spre bucuria tuturor, dar mai ales spre
bucuria copiilor.
Copiii au asistat la o adevarata lectie de
istorie. O istorie a neamului nostru, care e pe cale sa se piarda daca
nu o propovaduim mai departe generatiilor ce ne urmeaza. Pentru ei a
fost ca o serbare, la care au purtat un costum, iar la final au primit
iconite si alte obiecte sfintite, fara ca macar sa fie nevoie sa spuna o
poiezie. Participarea celor mari alaturi de ei a fost cu adevarat o
surpriza si a dublat uimirea care se citea usor pe fetele lor inocente.
Ei au primit Sfanta Liturghie ca un spectacol frumos, de care s-au
bucurat asa cum numai ei stiu sa o faca, insa noi, cei mari, am trait un
moment inaltator si parca fiecare, desi zambea, avea in suflet o
lacrima.
O lacrima nostalgica, pentru ca atat de rar ne amintim sa
traim romaneste. O lacrima grea, pentru ca ne doare dorul de stramosii
nostri, de oamenii simpli care impleteau greutatile cu rugaciune si
treceau prin viata cu fruntea sus. O lacrima amara, pentru ca nu mai
stim sa apreciem o broderie, o basma, o pereche de opinci. Duminica
aceasta, Parintele ne-a adus pe toti mai aproape de sat, de pamant, de
simplitate si de spiritul autentic romanesc.
http://bisericavladiceasca.wordpress.com/2014/04/22/sarbatoarea-floriilor-2014-biserica-vladiceasca/
